Big e mort, triască Shaolin!

Dacă nu e Big, e rău, dar dacă în loc de Big e altul, e bine. Ăsta e noul meu dicton în viaţă. Eu sunt o artistă care  fost în ultimii patru ani foarte tristă. Nefericirea mea e datorată adevărului că nu am fost atinsă, însă acum e momentul ca ceva să se schimbe. Am în plan un scenariu pe viitor mediu - lung, un proiect care mă va face să depăşesc singurătatea şi asta pentru cât mai mult timp posibil. Fetelor, nu mă-nţelegeţi greşit! N-am fost chiar singură, dar m-am luat cu flori, cu alea şi am neglijat ce era mai important. Acum, singurul lucru pe care îl doresc este frumosul şi arta, din care face parte Mr. Huge. Mr Big nu mai e de actualitate. Locul lui Big a fost luat în sufletul meu de otopeneancă, de un alt personaj: Shaolin. Cu Shaolin e bine, fără el e rău. În ce te priveşte, Big, eşti o ruşine, un nimic, o lepră, o javră, un dobitoc, o lepădătură, un nerecunoscător, n-ai cultură, eşti lipsit de suflet, nu te mai vreau, te-aş fi putut face fericit, dă-te-n toate alea, adio! N-ai însemnat niciodată nimic pentru mine!

Ceasul lui Big s-a scurs

Dada-n Nona / Davă'n alea

Ş'ai di-ri şi ş' ai di-nu

Pământul e un câmp,

Ţăranul e pe câmp,

Ţăranul e pământ,

Pământul e pământ,

Blowing in the wind,

Wing wing wind,

Atât de mult avânt,

Fără vreun cuvânt,

Visul e înfrânt,

Purtat de vânt.



Câmp şi suflet de andivă



O Tristeţe de Fată

Sunt foarte nefericită pentru că sunt singură. Tristeţea mea nu este nici măcar metafizică. Adevărul este că sunt jalnică. În primul rând m-am îndobitocit şi nu mai ştiu dacă sunt izolată pentru ca-s nefericită sau sunt nefericită deoarece-s izolată. Ca-n povestea cu oul şi galina. Singura certitudine pe care o am în deşertul în care îmi târăsc existenţa este că nu am talent la pictură, după cum îmi spunea şi Chira Chiralina, o fată cu nume panaitistratian. Poate ar trebui să scriu scenarii, căci scrisul îmi merge mai bine ca desenul. Problema este că-mi plac prea mult florile şi culorile şi libertatea dată de incultură, pe care o poţi exprima plenar doar în pictură şi muzică. În scris e mai greu. Iar Mr Big e un porc.

Iubirea Gravă a Neîmplinirii Astrale

Nona'ntoarsă'n Anu' 13

Anul 2013 a venit, Mr. Big nu a sosit! Sunt trista ca o mare jigodie, pentru că singurătatea mă sfâşie cu gheare de leopard. Pictura nu-mi ajunge ca surogat iar scenariile nu mă satură ca poveşti autentice de viaţă. Am mare nevoie de cineva pe care îl cunosc deja, că cei noi mă sperie cu precădere. Big ar fi idealul, căci am mai avut de-a face cu el, dar el pare că nu ştie că exist. Poate că nici nu exist şi sunt cretini cei care vin la expoziţiile mele şi cred că văd artă, dar de fapt acolo nu e nimic. Iar scenariile mele par făcute de aia de la Bollywood. Cât de viaţa mea, ea s-a mutat în flori şi-n artă şi-n fiori. Să vedem ce-mi mai aduce anul asta. Poate că tâmpita se va transforma într-om scorpie şi atunci o să vedem cu toţii ce înseamnă să fii o Nonă adevărată.

Eu  şi Big